"Scutul antirachetă" şi securitatea naţională (2)

De Nicolae Chilie

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a declarat că Moscova aşteaptă explicaţii de la Washington în legătură cu amplasarea scutului american antirachetă pe teritoriul României. El a invocat regimul zonei Mării Negre, reglementat de Convenţia de la Montreux, şi a apreciat că cei doi preşedinţi, Medvedev şi Obama, au convenit să examineze, împreună, ameninţările comune, cu participarea Statelor Uniunii Europene.

O apreciere rezervată a făcut-o şi Alexandr Hramcihin, director adjunct al Institutului pentru analiză politică şi militară din Moscova, care a arătat că declaraţiile şefului statului român nu garantează faptul că, în cele din urmă, pe teritoriul României vor fi amplasate rachete americane, exprimîndu-şi opinia că "deciziile de acest gen se iau mai degrabă la Washington decît la Bucureşti". O problemă, care s-a ivit după anunţarea acordului preliminar al autorităţilor române cu amplasarea acestui scut, a fost aceea a oportunităţii informării şi consultării statelor din NATO şi UE asupra înţelegerii româno-americane. Apare, cel puţin, stranie declaraţia purtătorului de cuvînt al MAE, potrivit căreia, "fiind vorba de o chestiune de securitate naţională, nu era necesară o consultare a partenerilor din UE şi NATO". MAE a apreciat, la modul general, că "asta nu înseamnă că nu îi vom informa şi nu îi vom consulta de fiecare dată cînd e nevoie".
Sîntem de partea analiştilor care consideră că, prin angajamentele pe care le avem faţă de NATO, dar şi faţă de Uniunea Europeană - aceasta din urmă furnizînd ţării noastre fonduri importante pentru economie şi alte sectoare ale vieţii sociale - o consultare la nivel instituţional ar fi fost binevenită şi utilă, conferind greutate şi credibilitate mai mare unei înţelegeri bilaterale. Desigur, înţelegerea dintre România şi SUA va avea un impact major asupra viitorului statut al României în Balcani, în Europa şi în lume, asupra unor atribute vitale ale statului român, independenţa naţională şi suveranitatea, asupra stării economiei naţionale.
În anul 1989, cînd au avut loc cunoscutele evenimente din decembrie, ce au marcat o cotitură radicală în viaţa poporului român, ţara noastră nu făcea parte din nici un bloc militar, apartenenţa României la Tratatul de la Varşovia fiind doar juridică şi politică, fără componenta militară (baze şi trupe străine, participarea la intervenţii ale statelor din Tratat contra altor ţări socialiste, cum au fost cele din Ungaria -1956 şi Cehoslovacia -1968 şi altele). Apartenenţa României la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) a avut efecte pozitive asupra economiei româneşti, ţara noastră urmărind relaţii economice şi tehnico-ştiinţifice echitabile cu celelalte state membre, cu exporturi masive şi importuri rezonabile. Concomitent, însă, şi-a amplificat relaţiile cu statele occidentale şi cu ţările în curs de dezvoltare, promovînd o dezvoltare economică permanentă, însoţită de creşterea nivelului de trai, de asigurarea unor condiţii optime de locuit, învăţămînt, ocrotirea sănătăţii categoriilor dezavantajate ale populaţiei, ocuparea forţei de muncă.
(va urma)
Nicolae Chilie

 

Copyright Romania Mare

Versiune de tiparit


Trimite pe email articolul


Pentru a comenta trebuie sa fiti conectat (logat). Apasati aici pentru a va conecta:
Login
Daca nu aveti cont va puteti face aici: Creaza un cont gratuit