Ţiganii sînt o ruşine pentru mass-media manelizată din România ! (2)

De Prof. dr. Viorel Roman

Sinuosul drum al lebedei din Austria către grătarele faraoancelor şi magraonilor a trecut invariabil prin presa română. Iată că această goană după audienţă, care implică aducerea în prim-plan a non-valorilor, a maneliştilor, a adus România la stadiul de cultură făcută sub coviltirul căruţei.

Mega-producţii, gen "Inimă de ţigan" sau "Regina", nu trebuie să uităm că au avut audienţă maximă. De exemplu, în ziua alegerilor, ROMÂNII (nu rromii) au fost mai preocupaţi să nu rateze episodul respectiv, decît să îşi exercite dreptul la vot. Am făcut această paralelă pentru că, într-o discuţie telefonică cu ambasadorul României la Berna, dl. Sava, acesta s-a declarat încîntat de faptul că sînt preocupat de imaginea românilor în Elveţia şi, sincer, mi s-a părut a fi un diplomat plin de intenţii bune, însă cam legat de mîini şi de picioare. Afirm acest lucru, pentru că, în ce-l priveşte, mi-a spus că a informat MAE despre situaţia din Elveţia, că s-au lipit ostentativ afişe pe străzi înfăţişînd ciorile de români şi că aşteaptă o reacţie a oficialilor români. Însă, interesante sînt cifrele avansate de domnia-sa, care ne demonstrează faptul că Elveţia chiar era ultima ţară din Europa care avea dreptul să ne catalogheze drept ciori, punînd problema unui referendum care să interzică cetăţenilor români dreptul la libera circulaţie pe teritoriul ei. Astfel, pe piaţa muncii din Elveţia există circa 750.000 de muncitori străini, în această ţară posibilitatea de a munci la negru fiind redusă. Din aceşti 750.000 de muncitori străini din Elveţia, doar puţin peste 3.900 sînt români, adică sub un procent, astfel încît prezenţa acestora este extrem de redusă. Însă, din aceşti 3.900 de români care muncesc în Elveţia, şi din cauza cărora nu mai au loc să respire elveţienii, în proporţie de 90% sînt oameni de o înaltă probitate profesională şi morală: manageri MBA, profesori, medici, care reprezintă cu cinste ţara noastră.
Este evident că împotriva acestor atacuri xenofobe din presa elveţiană MAE trebuia să intervină, pentru ca românii să nu se simtă efectiv abandonaţi de toată lumea, adevăraţi fii ai ploii. Un profesor român care preda la catedra unei universităţi din Berna îmi spunea: "Am învăţat la Oxford, predau de peste 20 de ani, însă nu am crezut că o să apuc ziua în care, la curs, studenţii să mă întrebe dacă nu cumva şi eu am rude ţigani în familie! Nimeni nu ne apără, nici presa română, nici autorităţile române, nimeni, astfel încît nu ne mai rămîne decît să ne punem cenuşă în cap sau să renunţăm, pur şi simplu, să mai declarăm că sîntem români! Înainte de '89 eram priviţi cu simpatie aici, noi, românii, eram consideraţi oameni eminenţi, însă, în numai 20 de ani, am ajuns să primim în bloc eticheta de ţigani. Şi cum să nu o facă, dacă în presa română nimeni nu vorbeşte de românii de succes, de românii inteligenţi, şi asta pentru că ziarul se vinde numai dacă îi are pe prima pagină pe Guţă, Minune etc. Eu refuz să mă las manelizat, însă aceasta se pare că este echivalent cu a renunţa să mă mai consider român. Ţara mea se cheamă România, nu RRomânia!" Daţi mai departe. Aşa poate ajunge şi la un ilustru oficial, care să ne apere, că doar de aceea îi plătim, nu? Atît moldo-valahii, cît şi occidentalii se folosesc de ţiganii rromi ca să abată atenţia de la o serie de probleme. Aşa au devenit ţiganii, cărora statul le-a schimbat numele în rromi, romanes, ţapi ispăşitori. Iată că deja toţi românii sînt văzuţi drept ţapi ispăşitori pentru toate relele din Europa. Promovării modelului de viaţă ţigănesc la Bucureşti, clientelar şi antioccidental, i s-a răspuns în presa din vest prin ţiganizarea în massă a cetăţenilor Republicii România şi Republicii Moldova. Ruşii, dintotdeauna, au văzut şi promovat la Bucureşti ţigani, din motive lesne de înţeles. În textele mele m-am străduit să desluşesc cum, de ce şi de cînd sînt românii ţiganizaţi, adică făcuţi rromi, romanes, după terminologia actuală. Desigur sînt numai cîteva modeste repere, dar care cred că pot fi de folos în actuala dezbatere generată de Apelul intelectualilor amintiţi.
Sfîrşit
Prof. dr. Viorel Roman,
consilier academic la Universitatea din Bremen

Copyright Romania Mare

Versiune de tiparit


Trimite pe email articolul


Pentru a comenta trebuie sa fiti conectat (logat). Apasati aici pentru a va conecta:
Login
Daca nu aveti cont va puteti face aici: Creaza un cont gratuit