Contribuţia "ASTREI" la făurirea României Mari (2)

De Colonel (r) Cristache Gheorghe

Motto: "Între armele moderne folosite de toate popoarele culte în apărarea lor, Istoria naţională ocupă primul loc; aceasta este lancea şi scutul lor, şi cu această armă trebuie să se prevadă şi românul, dacă crede şi doreşte realizarea aspiraţiilor sale". Timotei Cipariu

În anul 1860, i se cer Episcopului de la Sibiu, Andrei Şaguna, proiectele de statut ale preconizatei asociaţii. La începutul lunii noiembrie, au fost prezentate 3 proiecte, întocmite de George Bariţiu, Timotei Cipariu şi, respectiv, Ion Puşcariu. Cel dintîi propunea o "Reuniune pentru înaintarea culturii mai înalte şi literaturii la români, în Mare Principatul Transilvaniei", scopul înfiinţării acesteia fiind "înaintarea românilor, cu toată energia, şi cu cel mai bun rezultat, pe cîmpul cel nemărginit al ştiinţelor şi artelor". Al doilea proiect se pronunţa în favoarea unei "Societăţi literare pentru limba şi literatura română, formată pe baze naţional-istorice", avînd ca ţel promovarea limbii şi literaturii române "în cercuri mai extinse în patrie şi în afara ei". Ambele schiţe de statut admiteau ca membri ai asociaţiei, pe lîngă români, persoane de orice altă naţionalitate. Al treilea proiect sugera numele de "Reuniune pentru literatură română şi cultura poporului român". Din cele 3 texte, Şaguna a realizat o sinteză, propunînd propriul proiect de statut pentru înfiinţarea "Asociaţiei pentru literatura română şi cultura poporului român şi pentru înaintarea industriei şi agriculturii", care îşi fixa ca scop "promovarea literaturii române şi a culturii poporului român în diverse ramuri de studiu, elaborarea şi editarea de opere, prin premii şi stipendii pentru diferite specialităţi de ştiinţă, artă şi alte asemenea". Adunarea din martie 1861, la care au participat semnatarii petiţiei, a dezbătut proiectul Şaguna. Axente Sever a propus să se precizeze că este vorba de cultura tuturor românilor; faţă de această propunere au existat, însă, obiecţii, care îşi găsesc explicaţia în teama de respingere a unei Asociaţii care, chiar prin numele său, îşi dezvăluia scopurile unioniste, astfel că, în final, a fost acceptată propunerea consilierului de curte, Ion Albuleanu. Aceasta prevedea introducerea, în titlu, a adjectivului "transilvană" şi, astfel, s-a ales denumirea de "Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român", pe scurt, ASTRA, siglă rezultată din contopirea primelor litere din cuvintele de început ale titulaturii. După aprobarea, la 6 septembrie 1861, a statutului de funcţionare, în data de 23 octombrie are loc, la Sibiu, adunarea de înfiinţare a "Asociaţiunii", la care au fost invitaţi "toţi inteligenţii naţiunii române". Se votează statutul, se stabilesc cei 9 membri fondatori şi se înscriu cei 212 membri susţinători-donatori. De asemenea, sînt aleşi: preşedintele, în persoana Episcopului Andrei Şaguna, vicepreşedintele - marele învăţat Timotei Cipariu, "secretarul primar" - George Bariţiu, precum şi membrii "onorari" - numeroase personalităţi de prestigiu din domeniile cultural şi politic din România. Printre aceştia, se numărau ardeleni stabiliţi în România: Aron Florian, Simion Bărnuţiu, Ion Maiorescu, Alexandru Papiu Ilarian, Aron Pumnul, stabilit la Cernăuţi, precum şi alţi oameni de cultură din România, cum ar fi Petrache Poenaru, Alexandru Odobescu, Constantin Rosetti, Gheorghe Sion, Nicolae Ionescu, Grigore Nanu, Mihail Kogălniceanu, bucovineanul Constantin Hurmuzaki ş.a.
După 12 ani de la Revoluţia din 1848-1849, revoluţionarii paşoptişti au reuşit să-şi vadă visul împlinit: întemeierea ASTREI, asociaţia ai cărei iniţiatori au fost. Relaţia social-politică şi ideologică dintre anii 1848 şi 1861 era evidentă: "cultura, pentru ridicarea poporului, a întregii naţiuni române". Această aspiraţie a fost evocată de Simion Bărnuţiu, ideologul revoluţiei şi membru de onoare al ASTREI, în istoricul său discurs, rostit în ziua de 14 mai 1848, pe prispa Catedralei din Blaj: "Lumina ştiinţelor şi artelor nu poate fi proprietatea unei clase privilegiate, ci trebuie să se facă bun comun cu toată naţiunea". Unitatea Revoluţiei româneşti din 1848 şi unitatea întregului popor deveniseră - prin program, acţiune, dorinţă şi tendinţă - realităţi pătrunse în conştiinţa conducătorilor şi a mulţimilor. Era prezentată ideea unităţii culturale a românilor şi, subînţeleasă, cea politică. Aceasta se regăsea chiar şi în titulatura ASTREI, din proiectul de statut conceput de Timotei Cipariu: "Asociaţie pentru lăţirea limbii şi literaturii române, în patrie şi în afară". Ideea unităţii era şi mai limpede cuprinsă în propunerea lui Axente Sever, neagreată din motive tactice, dar care, în final, a fost nu doar îmbrăţişată, ci şi concretizată, prin alegerea, ca membri "onorari", a unor prestigioase personalităţi culturale din România, Bucovina şi Basarabia.
Dacă mai putea exista vreo îndoială asupra ideii, dorinţelor şi tendinţelor de unitate, limpezirea avea să fie oferită de Timotei Cipariu, vicepreşedintele "Asociaţiunii", ales cu unanimitate de voturi, care, la adunarea de constituire a ASTREI, aducea un elogiu limbii române, făcînd, totodată, un legămînt solemn de cultivare a ei, şi lansînd anatema asupra celor ce s-ar face vinovaţi de pierderea acestei avuţii: "Limba, tezaur mai scump decît viaţa, tezaur care, de l-am fi pierdut, de l-am pierde, de se va-ntîmpla vreodată ca cineva, cu puterea, cu înşelăciunea sau cu momele, să ni-l răpească din mîinile noastre, atunci, mai bine, să ne înghită pămîntul de vii". Acesta era nu doar legămîntul său, al marelui filolog, ci al "Asociaţiunii" înseşi, în numele căreia vorbea. De aceea, ASTRA şi l-a asumat, l-a urmat, l-a apărat şi l-a păstrat ca pe un bun scump şi nepreţuit, înfruntînd primejdiile, învingînd răutăţile şi nedreptăţile autorităţilor austro-ungare, cu demnitate şi curaj, conştientă de importanţa misiunii ei istorice şi încrezătoare în izbînda ce urma să vină.
(va urma)
Colonel (r) Cristache Gheorghe
Doctor în Istorie

Copyright Romania Mare

Versiune de tiparit


Trimite pe email articolul


Pentru a comenta trebuie sa fiti conectat (logat). Apasati aici pentru a va conecta:
Login
Daca nu aveti cont va puteti face aici: Creaza un cont gratuit