Dacii lui Burebista (2)

De Col. mag. (r) dr. Vintilă Barbu

Moment de referinţă în istoria multimilenară a Poporului Român, edificarea primei puteri statale în întregul spaţiu carpato-danubiano-pontic a făcut obiectul atenţiei unor reputaţi istorici antici, în frunte cu Strabon, care scria: "Lăsînd la o parte trecutul îndepărtat al geţilor, întîmplările din vremea noastră sînt următoarele: ajungînd în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista i-a înălţat atît de mult, prin exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci, încît, în cîţiva ani, a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine. Ba, încă, a ajuns să fie temut şi de romani" (Strabon, Geografia, VII, 3,13; Ion Horaţiu Crişan, "File de istorie ale Poporului Român", vol. X, 1982, pag. 32-33).

Burebista este considerat de către V. Pârvan, în "Getica" (pag. 78-79) şi de către C. Giurescu, în "Formarea Poporului Român" (pag. 32-33), ca fiind "cel dintîi şi cel mai mare dintre toţi regii din Tracia şi stăpînitor al tuturor ţinuturilor de dincolo şi dincoace de Dunăre". Sub conducerea sa, dacii au construit, aşadar, un stat puternic şi înfloritor care, din punct de vedere geografic, se întindea, în nord-vest, pînă în Munţii Slovaciei şi Dunărea mijlocie, în sud, pînă în Balcani, iar spre nord-est, pînă în nordul Mării Negre - se spune în Magazin istoric nr. 8/ 1987 (pag. 13). Acest fapt este confirmat şi de istoricul J. Jung, care arată că, într-un timp scurt, Burebista întemeiase un regat puternic care se întindea pe ambele părţi ale Dunării, ajungînd pînă în Tracia, Iliria şi Novicum. Şi nu era vorba de un popor barbar cu moravuri aspre - consemnează autorul. De secole, la daci şi geţi, care erau înrudiţi îndeaproape (de fapt era unul şi acelaşi popor, purtînd denumiri diferite, date de vecini - n.n.), pătrunseseră elemente de cultură grecească şi, în parte, romană. Dovada, în acest sens, o reprezintă numeroasele monede descoperite în sudul Ungariei şi, mai ales, în părţile sudice ale Transilvaniei, unde se aflase sediul principal al puterii dacice (Reamer und Romanen in der Donauländer, Innsbruck, 1889, pag. 11).
La rîndul său, istoricul maghiar Huszti Andráş nota: "Geto-dacii au fost locuitorii cei mai vechi ai Ardealului, Moldovei şi Munteniei, fiind foarte viteji şi neîntrecuţi în lupte". Burebista a înţeles că, în complicatul joc de forţe europene ale vremii, destinul independent şi suveran al statului centralizat dac nu putea fi conceput fără existenţa unui puternic organism militar. El îşi baza puterea pe o armată, apreciată de cronicarul Miron Costin în "Letopisetul Ţării Moldovei" (pag. 10), " ca la 200.000 oaste". Cu flacăra geniului său politic şi militar, întemeietor al propriei armate la scara întregii Dacii, Burebista a fost un adevărat ctitor de şcoală ostăşească, dînd artei militare româneşti întîia strălucire naţională şi europeană. În "Getica" lui Vasile Pârvan, Burebista este catalogat drept conducător de oşti. Statul dac centralizat şi independent din vremea sa dispunea de un aparat administrativ, fără de care nu se putea concepe funcţionarea unui organism complex cu un sistem de legi şi norme social-politice obligatorii pe întreg teritoriul Daciei, dar şi de o organizare militară adecvată politicii statului, de apărare a întinselor sale hotare.
(va urma)

Copyright Romania Mare

Versiune de tiparit


Trimite pe email articolul


Pentru a comenta trebuie sa fiti conectat (logat). Apasati aici pentru a va conecta:
Login
Daca nu aveti cont va puteti face aici: Creaza un cont gratuit